RSS

Arhive pe etichete: Muntele Mic

O întâmplare

Primăvara, Muntele Mic. Noapte. Un geam uriaş în încăperea de jos, care trebuia sprijinit mereu pentru ca vântul de 120 de km/h să nu îl distrugă. Un gol în stomac şi o noapte întreagă nedormită. La primul semn de lumină m-am întors pe partea cealaltă pentru că nu puteam să îmi explic cum valsează bradul gigant aflat chiar lângă cabană. Mă gândeam cine dracu m-a pus să mă duc în tabără, în vârf de munte, când ştiam că o sa o iau razna în perioada în care puterea vântului de acolo îşi bate joc de mintea oricărui om normal care stă într-o căsuţă de lemn care se mişcă din fiecare încheietură. „Iepuraşul” (organizatorul taberei) nu mai rezista şi pleca spre dimineaţa să se culce. Atunci începeam să număr minutele până în momentul în care trebuia să mă aventurez vreo 50 de metri pentru a ajunge la buda turcească de lemn (singura opţiune) aflată la marginea pădurii. An de an, iarnă de iarnă, primăvară de primăvară. Şi de fiecare dată îmi făceam curaj (cică) după ce vântul se domolea aproape în totalitate. Până într-o zi. Am ieşit din cameră, am coborât scările şi am ieşit din cabană. Era 9 dimineaţa şi eram primul. Rar noroc. Am aruncat o privire, am urcat înapoi scările, l-am zgâlţâit pe cabanier şi îmi spune şi acum că îşi aduce aminte mina mea petrificată: „Iepu…să-mi fut una. A dispărut buda!”

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 23/09/2011 în Distracţie

 

Etichete: , ,

La munte fraţilor

Măcar ca idee pentru că premiul pentru locul 1 este de 500 de euro. Din păcate nu ajung, dar mă tentează. Cu tupeu prieteni, cu tupeu…

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 09/03/2010 în Distracţie

 

Etichete: , ,

Once a national champion…always a national champion

Da, da…puţini ştiaţi că am fost şi eu adevărat într-un sport în lumea asta. Se întâmpla cu vreo 10 ani în urmă când laurii erau ai mei după un concurs istovitor. Aiurea…nici nu realizasem atunci ce am făcut. Ideea e alta. Revelionul meu a avut deja loc. Am aşteptat 364 de zile ca să mă simt pentru câteva momente liber. Vremea a fost oribilă, a plouat, zăpadă cu ţârâita, deci puţină lume. Într-un cuvânt…PERFECT. Camuflat bine am simţit pentru vreo trei ore că trăiesc cu adevărat. Peisaje de vis, linişte şi un sportiv desăvârşit şi profesionist care nu şi-a abandonat niciodată prima dragoste. Mai jos pozele care n-au nevoie de comentarii.

Pentru pasionaţi, mai multe foto mai jos…

Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 30/12/2009 în Uncategorized

 

Etichete: , , , , , ,