Vorbesc destul de des la telefon cu o prietenă care stă în alt oraş. Lunar, săptămînal…depinde. Zilele trecute m-a sunat şi după cîteva minute în care ne-am pus la punct cu ultimele noutăţi a întrerupt brusc discuţia. “Auzi, fetiţa mea a primit o temă pentru şcoală, iar profesoara le-a cerut să scrie 10 rînduri în care să explice de ce se mîndresc că sînt români. Mă gîndeam să apelez la tine că ştii să dai din gură”. Şi am vorbit de unul singur aproximativ un minut, după care mi-a menţionat un amănunt important. Nici unul din cele 10 motive nu are să fie legat de istorie şi preferabil nici de geografia României. Motive pentru care este mândră că este româncă, în România de astăzi. Ăăăăă. Pe lângă faptul că nu am răspunsul, mă macină şi întrebarea: Cum să chinui un copil de clasa a 6-a cu aşa ceva? Sau eşti un profesor atât de dezamăgit de ţara ta încât aştepţi de la copii o speranţă? E singura explicaţie pe care o am.
Tag Archives: Romania
De ce spune Răzvan că avem ghinion?
În primul rând pentru că jucăm în roşu. Dacă jucam în galben cu albastru poate aveam şi noi noroc precum suedezii de mai jos. E clar un blestem mondial asupra naţionalei şi “treisă” să facem ceva ca să schimbăm totul.
Dilema din seara asta
TVR 1 se află pe telecomanda mea imediat după Antena 1. Aşa ca din prostul obicei de a muta de la un meci atunci cînd mă enervează, măcar pentru cîteva secunde, am ajuns să am o dilemă serioasă. Nu îmi dădeam seama ce mă enervează mai tare. Rahatul de emisiune cu trădarea dragostei sau meciul celor unsprezece neînţeleşi de sub comanda lui Răzvan. Poate nu mai înţeleg nimic din fotbalul ăsta, dar am crezut că se încearcă o reconstrucţie. Cînd faci reconstrucţie nu joci la rezultat! Un rezultat care nu te ajută cu nimic! Oricum, reconstrucţia se face cu jucători de 33 de ani??? Am citit vreo trei sau patru reacţii după meci care spuneau că cei care critică nu se pricep la fotbal şi că de fapt naţionala a jucat extraordinar. Atunci vreau să spun că nu mă pricep deloc la fotbal. A fost un joc atît de trist, cum de multă vreme n-am văzut la echipa naţională. La Constanţa am fost pe ei, am pierdut cu ghinion, a fost cu totul altceva. Dacă ascultai doar comentariul de finalul meciului auzeai cu surprindere după ultimul fluier: “S-a terminaaaaaaaaaaaat!!!!!!! S-a terminaaaaaaaaaaaaaat!!!!! Un rezultat important pentru echipa Romaniei!”. În ignoranţa mea chiar am crezut că am ratat vreun gol cînd Ionuţ Adăscăliţei încerca să împingă ţigăncuşele să sară la bătaie. Dar nici vorbă. Am rămas cu gherla lui Escude şi cu singura ocazie a lui Surdu din prima repriză. Băi nene vă puteţi imagina aşa ceva? Surdu titular în naţionala Romaniei! Pe final cică selecţionerul a forţat! Am jucat cu trei atacanţi (de fapt a fost unul singur, asa a fost tactica cu doua sustineri pentru Marica)! Deci Gigel Bucur, care e cu 125 de clase peste Surdu, a intrat în ultimele 9 minute!!!
Ah, şi m-a mai enervat ceva. Văd că nu zice nimeni. Nea Piţi era hulit că nu este comunicativ şi că închide naţionala. Acum, selecţionerul spune bancuri cu iepuraşi şi îşi pierde timpul să le răspundă unora care şi dacă au dreptate vorbesc degeaba. Şi încă ceva. Ştiţi că mîine trei jucători ai Romaniei sunt invitati la o emisiune tv în cursul serii? Sunt curios câţi oameni din naţională Franţei vor merge mîine să dea explicaţii. N-ar fi frumos să avem şi noi un antrenor fluierat de tot stadionul şi să ne calificăm la toate mondialele şi europenele? Apropo… Columbia tocmai a înscris prin Martinez, convocat în premieră la 22 de ani la naţională. Un gol care îi duce la Mondiale.
În fine. Rămânem doar noi, care nu ne pricepem la fotbal şi suntem frustraţi după un meci în care Franţa s-a distrat cu noi şi care oricum va merge la Mondiale, împotriva experţilor care ne fac să înţelegem că nu realizăm ce rezultat uriaş a reuşit naţionala Romaniei.
Ei de ce au putut?
PS: În ce stadiu te poate aduce un asemenea meci? Vedeţi mai jos… din Click
Dacă respecţi fotbalul, norocul ţine cu tine. Cu noi a ţinut să nu ne umilească cu Franţa. Cu alţii ţine şi le dă şanse reale pentru a spera la MONDIAL.
Cât …. tre sa mănânci ca să dai un asemenea gol în minutul 94 al unui meci absolut capital?
Şi un comentariu fabulos al unui suedez! “Nice gift PK to hungary but justice was served!!! ZLATAN-STYLE… half-ballerina, half-gangster!”
Din nou, o SPERANŢĂ
Astăzi parcă am simţit-o din nou. M-a amăgit uşor cînd mă aşteptam cel mai puţin. Atunci când posturile tv erau invadate de acţionarul care „gestionează situaţia unui brand numit Dinamo”. Într-un moment în care fotbalul românesc este într-o tristeţe molipsitoare şi trăieşte doar prin balul de final de la Unirea Urziceni. M-a învăluit neaşteptat şi poate prematur, speranţa noii echipe naţionale. Răzvan Lucescu a participat la TVR 2 la una din cele mai bune emisiuni pe care le-am văzut în ultima vreme. O emisiune fără întrebări instigatoare, fără întrebări care să provoace subiecte de scandal. Două ore în care am văzut că România are acum un selecţioner care ştie să şi lăcrimeze. Iar faptul îmbucurător este că lăcrimează la performanţă. A fost nevoit să facă o pauză de secunde bune atunci când a retrăit momentul calificării cu Rapid în sferturile Cupei Uefa, dar şi când a rememorat cum trăia în copilărie meciurile Corvinului din Hunedoara unde motivul pulsului de maraton avea doar două litere care se repetau obsesiv: TA-TA… „Tata care m-a trimis de mic la tenis pentru că ştia ce obstacole voi avea de trecut dacă voi urma drumul lui. Dar a avut ghinion pentru că m-a dus la tenis pe un teren învecinat cu unul de fotbal”. Asta spune Răzvan Lucescu, care pare deja deranjat de comparaţiile obsesive cu idolul său. Finalul a fost simplu, dar perfect. Şi a fost din instinct. Marian Olaianos i-a mulţumit „ţâncului care alerga în spatele porţii de la Hunedoara pentru a transmite indicaţiile lui Mircea Lucescu” şi i-a urat o calificare la campionatul european. „O simplă calificare nu mă mulţumeşte. Ar fi prea puţin”, a încheiat noul dirijor care îşi spune simplu… RĂZVAN
Apropo… Ştiaţi că Răzvan are peste 200 de prezenţe ca jucător în Liga I? Şi este mîndru de ele! “Chiar dacă nu am ajuns la un nivel deosebit am făcut ce îmi dorisem dintotdeauna!”
Revoluţie în Moldova
Cât de bine seamănă! Parcă ne uităm la imagini de acum 20 de ani. Moldova nu mai suportă comunismul. 30.000 de oameni au ieşit în stradă şi îşi ceri libertatea. La televiziune moldoveană ne este prezentat cum astăzi, după o amplă acţiune s-au plantat copaci. Şi auzim şi multă muzică. În stradă este altă muzică, una a disperării…
Of Românie…cum ai fost…şi cât de greu te mişti înainte
Am găsit o poză absolut cutremurătoare de la Revoluţia din 1989…
Avocatul lui Becali
Scandalul în care este implicat Gigi Becali îmi poate provoca doar hohote de rîs. Poate că patronul Stelei are multe păcate, dar această învinuire chiar este una penibilă. Din nou se va rîde de Poliţia Română în toate emisiunile televizate. Chiar nu văd cum o persoană din România ar putea avea de suferit pentru că a pus la punct nişte hoţi! Chiar aşa am ajuns? Cît de penibili putem să fim? Nu mă interesează persoana Becali… Dar aici discutăm despre legile unui STAT. Am un singur lucru de scos în evidenţă. Ştiţi cine va fi avocatul lui Becali în acest caz? Aţi auzit de numele Gheorghiţă Mateuţ? Vă spun eu! Este cel mai tare avocat penalist din România! HAHAHA!!! Vă daţi seama ce show urmează în sala de judecată? Un adevărat spectacol această ţărişoară. În final vreau să vă transcriu un scurt fragment de pe frontnews.
“Avocat cu o carte de vizita impresionanta. A fost aparatorul lui Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol, in cazul caruia a reusit sa obtina revocarea arestarii preventive, este avocat al fostului vicepremier George Copos in dosarele Loteria I si II si, de asemenea, aparator al lui Ovidiu Tender.
Avocat, de asemenea, in dosarele Eurografica si Gazeta, aparator al fostilor ministri Ioan Codrut Seres si Zsolt Nagy in dosarul de spionaj, recent contactat de patronul echipei Steaua, Gigi Becali, pentru dosarul Valiza. Profesor la Institutul National al Magistraturii si la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.
Am incercat sa deslusim, alaturi de unul dintre cei mai buni avocati penalisti ai Romaniei, Gheorghita Mateut, itele legilor si faradelegilor ce au tinut prima pagina a ziarelor in ultimele zile”.
Ce ziceţi? Scapă Gigi?
Ganea dezlănţuit!
Ionel Ganea are multe lucruri pentru care poate fi criticat. Astăzi însă la GSPTV, fostul atacant al naţionalei a ţinut un discurs în care cred că orice român se regăseşte după meciul cu Serbia. La final “Ganezu’ ” a cedat şi a zis o vorbă de duh: “A ajuns ca un om să sfideze o ţară întreagă măi frate! Aşa ceva nu se poate. Sfidezi toţi suporterii care încă mai iubesc naţionala asta aşa cum este. Parcă Piţurcă a rămas ultimul antrenor din România! Eu când am lucrat cu el în 99 era mai altfel, dar de atunci s-a schimbat foarte mult, ca om. Păi mă interesează pe mine câţi bani are? Mă interesează să vedem echipa naţională că joacă. Nu că aroganţa aia a lui pe care o dă, că am calificat naţionala, că eu am făcut, că că%at, că pi%at. Aşa ceva nu se face nici dacă ai calificat de 10 ori naţionala! Trebuie să rămâi deschis cu suporterii tăi!”, a spus ultimul jucător care ne-a scos din grupe la un turneu final…
Spectacolul lui Ganea îl puteţi vedea AICI
SPERANŢA pentru Naţională
Ştiţi că există acel tip de antrenor care este bun numai pentru echipa naţională sau numai pentru un anumit club? Sunt foarte multe de spus după meciul dintre România şi Serbia şi voi cădea în patima aceasta doar pentru două concluzii. Contra a fost cel mai bun jucător al românilor, drept urmare ar fi o nebunie să se retragă acum. În al doilea rând îmi pare extrem de rău că această victorie umbreşte golul monumental marcat de Marica. Finalizarea după pasa lui Mutu se poate vedea doar la un atacant de mare clasă. Tocmai de aceea pentru mine este o enigmă uriaşă de ce Marica este şters total la Stuttgart, iar la naţională marchează goluri pe bandă rulantă…
Ideea postării este însă alta. Nu am pierdut nici din cauza vântului, nici a arbitrilor şi nici a ghinionului. Am pierdut pentru că jucătorii care sînt convocaţi constant la naţionala lui Piţurcă nu au valoare. Sînt însă 4 sau 5 excepţii, iar pe spatele acestora ar trebui să înceapă cu adevărat reconstrucţia. Mutu, Chivu, Contra, Lobonţ sau Marica trebuie să ducă greul în continuare. Federaţiei îi lipseşte ceva foarte important însă. CURAJUL. Curajul de a aduce un antrenor despre care se ştie că este capabil să formeze cu adevărat o echipă. Dacă mă gîndeam vreodată cum poate arăta o echipă fără jucători la mijlocul terenului, astăzi am văzut-o.
Şi acum urmează exerciţiul la care avem şi dovada că poate exista un rezultat pozitiv. Vă amintiţi jocul Italiei de la Euro? Vă amintiţi evoluţiile Italiei sub comanda lui Donadoni? Federaţia de Fotbal din Italia a spus NU. Nu ne mai păcălim. Nu jucăm nimic! L-au readus la naţională pe Marcello Lippi care poate antrena două echipe. Juventus sau naţionala Italiei. Dar le poate antrena! Nu păcăleşte pe nimeni! Şi Lippi a început reconstrucţia, iar după cinci meciuri Italia este liderul grupei cu 13 puncte, la 8 puncte distanţă de locul 3. Primul unsprezece al Italiei la meciul cu România de la Euro era următorul: Buffon – Zambrotta, Panucci, Chiellini, Grosso – Camoranesi, De Rossi, Perrotta – Pirlo – Toni, Del Piero. Ştiţi cum arătau unsprezecele Italiei care a terminat meciul cu Muntenegru, unde a învins cu 2-0. Buffon – Zambrotta, Cannavaro, Chiellini, Grosso – Pepe, Palombo, De Rossi – Brighi – Pazzini, Quagliarella. Cu menţiunea că Fabio Cannavaro a fost suspendat pentru meciul cu România, Lippi a schimbat 6 jucători de bază! Şi ştiţi cine mai era pe bancă astăzi? Amelia, Motta, Gamberini şi Giuseppe Rossi. ?!?! Şi apropo. Ştiţi cine este Pepe? Este Simone Pepe (24 de ani), de la Udinese şi a dat o centrare perfectă la golul de 2-0 al lui Pazzini. Şi a fost convocat în locul lui Cassano care a replicat: “Niciodată nu mi-a plăcut piperul…”. Naţionalele nu au nevoie de vrăjeli şi de şmecheraşi. Au nevoie de valoare şi de dorinţă de afirmare…
Cum ar juca oare România cu Lucescu sau Boloni pe bancă şi cu următorul 11?
Lobonţ – Contra, Galamaz, Chivu, Raţ – C. Doman, Alexa, Max Nicu, Cristian Tănase – Mutu, Marica
Măcar aşa o data. De-o mică speranţă…
