Să fie oare?
Mai sunt 3 zile. Dar am un feeling. Poli se califica la Stuttgart. Aşa…să crape duşmanii
“And if this dream means anything, the world as we know it, is about to change”
Suporterii lui Poli au plecat spre Doneţk, iar eu am ajuns la a doua montare de imagini. Vedeţi mai jos ce a ieşit. Merită să rămâneţi doar pentru melodia de final.
Sub semnul EURO
Confruntarea dintre Şahtior şi Poli mi se pare nici mai mult nici mai puţin decât un duel între David şi Goliath. Zilele trecute, după o discuţie cu Sabău am început să caut cît valorează brazilienii din lotul lui Şahtior, pentru că antrenorul lui Poli spunea că se teme în mod special de ei. Şi credeţi-mă că m-am uitat de trei ori. Băieţii carioca ai lui Nea Mircea, care sunt în număr de 5, valorează pe piaţă în acest moment 49, 5 milioane de euro! În schimb, întreaga echipă a timişorenilor valorează 38 de milioane de euro!!! (atenţie din nou, 32 de jucători am pus la socoteală!). Acum explicaţi-mi şi mie cum pot să mă entuziasmez înaintea unui asemenea meci? Ce să sper? Că Timişoara va repeta ceea ce a făcut Anorthosis? Mi-e greu să cred. Anorthosis nu a jucat pentru calificare cu cîştigătoarea Cupei UEFA. Singurul lucru care îmi dă speranţe este o frază care Neluţu Sabău a repetat-o obsesiv în ultimele săptămîni: “Nu voi accepta să intrăm în teren, să pierdem şi apoi să spunem că doar atît s-a putut. Nu pot să fiu de acord cu aşa ceva”.
Ca o scurtă completare. Întreg lotul lui Şahtior valorează 126 de milioane de euro, iar cel al lui Poli 38 de milioane
Nu înţeleg
Balint: “Unii încearcă să mă denigreze” (Prosport)
“Pentru mine vorbesc rezultatele, chiar dacă sunt oameni care încearcă să denigreze ce am făcut eu la Timişoara. Am obţinut cea mai bună clasare a echipei din istorie, am bătut Dinamo după 12 ani şi se va vedea prin rezultatele din noul sezon că nu sunt atât de vinovat pe cât încearcă unii să arate că aş fi”, a declarat fostul antrenor al lui Poli.
Nu ştiu de unde să încep analiza. Începem prin supărarea că “unii încearcă să mă denigreze” şi aruncăm la final o pastilă de genul “o să vedeţi la anul ce rău va fi cu Sabău”. Poate greşesc, dar eu asta înţeleg. După aia “AM OBŢINUT cea mai bună clasare din istorie”. Adică 32 de puncte? Ca o scurtă comparaţie. Ştiţi că Olăroiu în primele 6 luni la Timişoara a obţinut 30 de puncte?
Total nepotrivit
Aşa cred că trebuie considerat momentul, dacă nu chiar iniţiativa lui Marian Iancu de a lansa pe piaţă o ipoteză halucinogenă. O presupusă fuziune între Steaua şi Urziceni. Dan Petrescu a construit o maşină de fotbal după o muncă incredibilă într-un campionat precum cel românesc, care este sub orice critică. Astăzi s-a atins probabil punctul maxim al acestei echipe. Au învins o formaţie, al cărei acţionar, extrem de profesionist anunţa: “Ce emoţii pot avea înaintea unui asemenea meci? Urziceniul bagă autobuzul în poartă, dă o fâsâită şi după aia se retrage”. Fâsâita aia ar putea să o coste acum pe Dinamo mai bine de 10 milioane de dolari. Seara aceasta trebuie să fie a Urziceniului. Măcar pentru munca şi sudoarea acelor jucători care au tras din greu şi au demonstrat cum se joacă într-un meci decisiv cu Dinamo. Marian Iancu i-a dat din păcate ocazia lui Becali să se hăhăie din nou într-un film în care nu merită nici măcar un rol secundar. Un film în care Urziceniul zboară… Şi la propriu şi la figurat. (FOTO)
Foto: GSP
În final o consideraţie. Urmează o săptămînă nebună. Timişoara va primi cele 6 puncte, iar titlul se va decide pe “Dan Păltinişanu”
Cu tupeu
La finalul meciului Dinamo-Poli, Dumitru Dragomir a spus la sport.ro: “N Doye trebuia să aibă marcaj om la om”. Nici eu nu înţeleg de ce nu a avut. A fost singurul care a pus în pericol Timişoara cu torpile de la 30 de metri. Poli s-a obişnuit cu o idee. Înscriem şi ţinem de rezultat. Mişcarea a ieşit doar o singură dată, cu Rapidul. Vasluiul era cel mai bun contra-exemplu. Poli nu avea voie să se retragă. Vom rămîne din nou cu ideea simplă: “Dacă dădea Stancu golul de 0-2!” Da, dar nu l-a dat. Şi după acea fază Poli a contat puţin în atac. “Aveam o tactică, dar am luat două goluri înainte de pauză. Am intrat nervoşi la vestiare, am reuşit să ne calmăm dar după 3 minute am luat din nou gol”, a spus Balint. Aşa şi? După aia ce ne-a mai blocat? 3-1 sau 5-1 nu sună la fel? Era marele meci cu Dinamo, partida mult aşteptată, dar un meci care din minutul 48 nu a mai avut istoric. “Domnule Iancu, dar totuşi poate vin cele 6 puncte”, a sunat prima intervenţie telefonică după finalul meciului. “Aşa şi? Ce să mai fac acum cu ele? În unele faze am fost penibili* Are dreptate. Campionatul practic s-a încheiat. Mai contează doar Cupa, iar CFR-ul pare că a renăscut. Parcă ar fi prea puţin, din nou, doar o poziţie de finalistă. În final, concluzia tristă. “Unde erau Cristi şi Vasile după ce i-am bătut cu 4-1 în Cupă? Acum dau cîte 3 interviuri şi ne iau la mişto. Din păcate noi sîntem de vină că le permitem acest lucru după cum am jucat astăzi. După cum am arătat nu avem faţă de campioni”, a spus şi Chivorchian. Şi atunci? Ce trebuie să faceţi ca Poli să fie campioană? Dacă nici pentru 100.000 de euro de jucător nu se obţine o victorie care putea să fie decisivă atunci concluzia nu este clară? Porniţi de la bază. Aduceţi jucători care sunt deja campioni şi care ştiu să lupte pentru acest obiectiv. Fără regrete şi alte lamentări. Chiar cu tupeu…
“Cine nu poate, pe acolo are ieşirea”. Este tactica cu cea mai mare reuşită. Arată-le drumul nea Gabi…
Recunoaşteţi personajele?
Am văzut poza asta în CanCan-ul de azi. Ei sunt încântaţi că îl ştiu pe Săpunaru. Celălalt băiat vă pare cunoscut? 
Atenţie Poli
Am văzut chiar în seara aceasta o mare comedie. S-a întâmplat la o casă mult mai mare, la Galatasaray. Au distrus o conferinţă de presă.
Timişoara se pregăteşte de Europa fotbalistică după 16 ani. Şi prima impresie contează. Iar prima impresie va fi organizarea. Dacă ratezi asta, din start de faci de râs. Repet. A păţit-o chiar Galata. A angajat o domniţă care să traducă din turceşte în româneşte şi invers. Întrebările au fost simple la început, dar apoi s-au complicat. Lăcătuş a spus la un moment dat: “Este bine pentru noi că Galata nu are destule jocuri în picioare şi că nu a început sezonul”. A mai trecut o întrebare, iar apoi un ziarist turc a întrebat scurt: “Cum puteţi spune despre Galatasaray că nu are experienţă europeană şi că nu are meciuri europene? Galatasaray a fost o forţă în Europa”. Lăcătuş de abia s-a dezmeticit şi a întrebat mirat cînd a spus el aşa ceva. A intervenit domnişoara traducătoare, care în “Steaua Bükreş’le sezonun ilk resmi maçını yapacaklarını ifade ederken, “Son derece iyi hazırlandığımızı düşünüyorum.”, adică în traducerea ei…a introdus o prostie şi a recunoscut că a tradus greşit. Acuma întreb şi eu. Oare turcii vor scrie mîine în ziar că Lăcătuş ia peste picior Galata şi vor da imagini la TV cu traducerea doamnei sau vor face o ştire în care respectiva îşi cere scuze. Lui Lăcă i-a cerut, dar cine ştie ce le-a spus turcilor?
Concluzia este că Poli nu are voie să greşească. Dacă vine o echipă de top, în primul rînd vor veni o grămadă de ziarişti străini. Şi Poli are deocamdată probleme. Trebuie o sală de conferinţă de 75 de locuri. Dacă mîine e o zi frumoasă afară şi cu chef pentru unii s-ar putea ca acea sală să fie deja umplută la conferinţa lui Uhrin. Şi ar fi doar vreo 20 de românaşi. Dar dacă vin italienii de exemplu? Dacă vine Milan? Dacă vine cumva Marco Mazzochi sau Doamne păzea un Giampiero Galeazzi. Ce va fi atunci? Le spune cineva că nu au unde să îşi bage laptopurile în priză? În plus ar fi şi cea mai mare tâmpenie ca să cauţi un traducător care cînd tu spui pizza el să traducă mozzarella. Aşa că atenţie Poli…
Un suporter prea dulce
Citeam azi că Poli are un fan de doar 9 luni. Fetiţa asta pe care am pozat-o pe Muntele Mic îl bate cu ceasu’ de la gară. Uite cum tricoul lui Ganea devine o fustiţă.
